Vise împlinite...vise năruite!

EU CU CINE VOTEZ?

M-a frământat mult această întrebare... Şi până azi, (18.11.2009), când mai sunt puţine zile până la votarea propriu zisă, nu am nici un răspuns! Sper să mă luminez până duminică, deoarece voi fi şi eu în faţa urnei, probabil alături de puţinii români care se mai motivează să pună ştampila...

Campania aceasta nu m-a interesat mai deloc. Nu am urmărit nici o dezbatere politică, nici un program de guvernare prezentat printre manele sau cântăreţe ieftine şi yesmani nevertebraţi, nici nu m-a interesat câţi s-au înscris în cursă... Am crescut mare, adică nu mai cred în vise, cai verzi pe pereţi, promisiuni de 2 bani speranţă. Nu mai cred nici măcar în cei care nu vor să ne vorbească în costum, nici în cei care se pun în slujba crucii, nici în cei a căror slogan e ca strigătul de pe un stadion de fotbal, etc. Am învăţat că cine nu are iluzii nu are deziluzii...vreau să fiu liniştit şi împăcat. Da voi vota. Cu cine?...votul e secret.

În timp ce gândeam la acest subiect, mi-am amintit că într-o zi, la ceva vreme după ieşirea din închisorile comuniste, Nicolae Moldoveanu s-a prezentat să voteze ca orice cetăţean responsabil, dar nu a fost lăsat. L-au trimis acasă!

Avea să afle că este considerat nedemn ca cetăţean al “republicii populare” şi că i-a fost interzis până şi dreptul la vot! S-a născut atunci, în timp ce cobora rănit şi umilit scările, una dintre cele mai profunde şi emoţionante cântări, ştiută şi cântată de majoritatea comunităţilor creştine din România şi nu numai:

“Isuse dintre toţi Te-aleg mereu,

În orice zi, în orice clipă, căci Tu eşti pacea sufletului meu

Şi Harul care mă ridică.

Refren: ”Te-aleg mereu, Te-aleg mereu

Isus Mântuitorul meu, Te-aleg mereu, Te-aleg mereu.”

Da! Şi eu am votat cu ceva timp în urmă undeva pe la sfârşitul lunii iunie a anului 1997 în apa botezului. Şi de atunci nu mi-am mai schimbat culoarea politică, ba din contră Îl iubesc pe Alesul meu din zi în zi mai mult!…Tu, cu cine votezi?