joi, 31 decembrie 2015

Mesaj de sfârșit și început de an!

Cred că am început de mai multe ori așa articole, dar, trebuie să o spun din nou și mai apăsat – ciudate vremuri trăim, superficială generație, bolnavă! Virtualul ne-a tâmpit de-a binelea! Simțim nevoia bolnavă să ne expunem, un soi de ”exhibiționism”, tot ce facem și suntem trebuie scos, afișat în spațiul public. Ni se pare că nu avem valoare, că nu existăm, că suntem prea mediocrii! Generația aceasta are grave probleme de identitate și stimă de sine!

Am văzut, până nu am tot dat afară din listă, cum arată dormitoarele, băile, cabinele de probă, tapițeriile, lenjeriile de pat, cadourile pe care le primesc unii și alții. De ce? De ce să spui la mulți ani celui de lângă tine pe net? Pentru like-uri? Să prezinți lumii cum ști să scrii de frumos și ce mult vă iubiți - și poate realitatea e total alta? De ce să vedem noi tot ce vă cumpărați unul la altul, începând de la chiloți și terminând cu poșete, obligatoriu cu firma și eticheta la vedere? Și asta ca să moară ”dușmanii” de ciudă că tu ai, și ea/el nu! Că uite ce bine te-ai măritat tu, că uite ce ”moș tânăr” atent ți-ai făcut rost! De ce ne interesează pe noi mașinile voastre, cum vă probați hainele în cabinele de probă, cum vă stă în pijamale la toată familia?

Am uitat să păstrăm lucruri pentru noi! Totul e public, totul trebuie expus. Nu mai avem nimic al nostru, al dormitorului nostru, al familiei noastre! Pe vremuri dormitorul unei familii era sfânt! Nu se intra acolo, nimeni nu se băga, casa era spațiul de liniște și fericire al familiei. Acum? Dacă nu vedem toți cum sunt pereții, dulapurile, cum doarme el și ea în pat, cum arată somnoroși dimineața, nu are rost să ai dormitor și familie! Pentru ce dacă nu vede nimeni? Ce rost are să investești dacă nu postezi! Reality Show-uri pe gratis every day, cum zice rusu’. Auzi există și o piesă cu milioane de like-uri: ”le-am spus și fetelor”!... Pe bune?... O tinerică vorbește despre intimitatea ei cu altele! Lucruri numai pentru ea sunt expuse și dezbătute într-un mod superficial cu toată lumea. Mă întreb oare cum s-o simți băiatul ăla știind că e analizat gest cu gest de niște minți odihnite?...eu nu aș vrea așa viață!

Nu de puține ori am asistat la întâlniri între persoane care deși nu se cunoșteau, știau totul una despre cealaltă – de pe facebook! Câte camere are casa, cum doarme soțul, ce mănâncă copiii, unde își păstrează florile în dormitor primite de la soț, ce culoare are lenjeria de pe pat etc. Aceasta era replica: ”poate nu ne cunoaștem, dar eu știu totul despre tine”!
Deci, unii nu trăiesc dacă nu arată, iar alții, trăiesc ore în șir zilnic, viețile celor ce le expun pe net. Și uite cum toată lumea e mulțumită!

Hai să învățăm să trăim pentru noi și să ne bucurăm de viață! Să postăm lucruri care să aducă bucurie, imagini frumoase, încurajatoare, să susținem și să ne mobilizăm pentru ce merită, să aducem un plus prin tot ce facem. Noi avem valoare indiferent de numărul de prieteni sau de numărul de like-uri primite. Noi nu trăim pentru alții, așa că hai să trăim frumos! Să lăsăm familia și casa pentru noi și ale noastre. Căci nu e competiție, și nici nu se dau premii pentru cea mai cea...sau cel mai cel...totul e numai în capul unora!

Sănătate!

joi, 3 decembrie 2015

#revolutiabunatatii!


"Vorbim prea mult despre BUNĂTATE...și noi nu am fost chemați să le vorbim oamenilor despre bunătate...ci să le arătăm BUNĂTATE!
Bunătatea e să accepți să te doară fără să te răzbuni. Chiar mai mult... să dai în schimb bunătate... Nici un om nu poate face asta fără ajutor divin! BUNĂTATE fără DUMNEZEU nu există!
Cel mai simplu lucru care poți să-l faci e să bagi mâna în buzunar și să dai. Cel mai greu e: să fi bun...
Este o diferență mare între a fi bun și a face bine. Oamenii au întâlnit mulți oameni care fac bine, dar prea rar oameni BUNI. A fi bun înseamnă să fi ca Dumnezeu...
Bunătatea este un mod de A FI nu A FACE!"
...despre asta a fost Conferința de 1 decembrie de la Speranța anul acesta!!!