joi, 29 octombrie 2009

Vise împlinite...vise năruite!


...sub acest titlu, voi scrie cam tot ce am visat! Unele vise s-au împlinit, altele mai stau încă la coadă, iar altele s-au năruit de tot de mult, mult timp!

Şi minciuna e o vorbă...pentru unii!

Scriu aceste rânduri pentru că pur şi simplu m-am săturat să fiu minţit şi implicit, m-am săturat de mincinoşi. Nu-i mai suport! Am observat că noi românii, avem câteva expresii favorite, câteva slogane ce ţin locul unor mari minciuni pe care le folosim automat când trebuie să întreprindem ceva, când trebuie să oferim răspuns unora: Mâine şi Imediat! Şi în spatele acestor două cuvinte, aparent nevinovate, se ascund o căruţă de mincinoşi, aproape o ţără întreagă! Vă ofer două exemple concrete de minciuni şi mincinoşi:

„Când ai putea să mă ajuţi cu cutare lucru? Când ai putea să vi pe la mine să rezolvăm o problemă urgentă? – şi vine de cele mai multe ori răspunsul: Mâine! Personal aştept după un „Mâine” din vară şi acum când scriu mai sunt doar câteva zile şi se termină anul! Probabil unii se cred mici „dumnezei” pentru că se pare că la ei „o zi e ca 1 000 de ani”!. Numai aşa îmi pot explica non-şalanţa cu care pronunţă acest cuvânt, ştiind sigur că nu vor putea împlini lucrul pe care îl promit!

„Când îmi poţi termina lucrul început? Când faci cutare lucru? Când te schimbi? – iar răspunsul acesta scoate efectiv din minţi: Imediat! - recunosc că uneori am fost unul care am abuzat de acest cuvânt! Cami ştie mai bine! Nu ştiu dacă s-a calculat vreodată durata acestui imediat dar la unii aşa numiţi pocăiţi, la unii români durează o veşnicie! Cunosc un american care dorea să publice o carte în România şi a dat copyright-ul unui tânăr care s-a angajat să îi traducă cartea şi apoi să o publice. A primit asigurările că se va traduce, da nu trebuie să fi clarvăzător să ghiceşti ce i s-a spus, Imediat! De atunci au trecut aproape 2 ani...şi respectivul nu dă semne că ar vrea să termine lucrul început!

...Aş vrea să mă opresc din a oferi exemple, dar nu pot să trec mai departe pentru că mi-am adus aminte, că într-o zi, pe când predam la şcoală, a venit la mine un coleg cătrănit tare de tot, şi şi-a vărsat înaintea mea focul pe un aşa numit pocăit care-i promisese că-i „vindecă” maşina, da, Mâine...şi trecură 3 luni mari şi frumoase şi maşina zăcea tot în curtea plină de piese de autoturism a respectivului! „Nu vreau să mai am de-aface cu astfel de pocăiţi, Silviule, îmi spunea omul! Nu înţeleg dacă e creştin, pocăit, de ce se poartă aşa? De ce îşi permite să facă din astea?”... Nelule, nici până azi nu pot să îţi răspund la întrebarea asta! Nici eu nu pot înţelege ce legătură este între un om al lui Dumnezeu şi minciuna, şi domnul minciunii! Nici eu nu pot înţelege cum un om născut din nou poate lăsa aşa liniştit şi cu libertate de cuget, ca minciuna să-l stăpânească şi să devină un mod de viaţă? Mint...şi mint oamenii cu neruşinare, că doar şi minciuna e o vorbă, nu?

NU!...minciuna nu-i o vorbă pentru un adevărat creştin, a cărui natură omenească, firea, a fost răstignită împreună cu Domnul Christos şi viaţa lui e dominată de acum de Duhul Sfânt. Biblia vorbeşte despre o persoană care trăieşte în minciună, iubeşte falsul şi neadevărul, acea persoană e satan. Şi acest individ, e întotdeauna în conflict cu Dumnezeu, cu adevărul! Şi uite aşa se întâmplă, că atunci când cineva minte, respectivul nu face decât să declare aparteneţa lui la grupul condus de „tatăl minciunii”. Dacă practici neadevărul înseamnă că îţi place mai mult acea lume, înseamnă că eşti pasionat de acea natură falsă. Mă gândesc că dacă acei oameni care folosesc minciuni, ar iubi sfinţenia şi adevărul, ar fugi tare de orice neadevăr şi ar fi mai atenţi, mult mai atenţi atunci când ar rosti un cuvânt sau când fac o amunită promisiune cuiva şi ştiu sigur că nu o pot împlini!

Aşadar, e o problemă de natură şi aparteneţă atunci când e vorba de minţit. Minciuna nu e doar o simplă vorbă şi atât, nu e o doar un cuvânt rostit nevinovat ca să scapi doar de pisălogeala cuiva...dimpotrivă o astfel de vorbă, un astfel de Mâine şi Imediat, te poate îndepărta pentru totdeauna de Cerul dorit...pentru că afară, pe la uşi, pe la geamuri, pe la proiectoare şi tv-uri vor sta mincinoşii! Deci, ai grijă ce vorbeşti, române!

P.s. Nu vreau să fiu privit în cel ce dă cu piatra sau în omul perfect, dar am înţeles gravitatea acestor „mici” cuvinte şi vreau să ofer fiecăruia provocarea de a fi atent la ceea ce vorbeşte! Să fiţi iubiţi!



marți, 27 octombrie 2009

Vise împlinite...vise năruite!


...sub acest titlu, voi scrie cam tot ce am visat! Unele vise s-au împlinit, altele mai stau încă la coadă, iar altele s-au năruit de tot de mult, mult timp!

Biserica în flăcări – sau Biserica pe cale de dispariţie!

Faptele Apostolilor cap. 2

...visez la o Biserică:

– care e gata să se consume în iubire pentru alţii, fără să caute foloase, interese meschine, câştiguri...

care e gata să sacrifice pentru Domnul... nu jumătăţi de măsură, nu doar zile numărate cu stricteţe şi însemnate cu roşu pe calendarul cultului, nu numai câteva ore, nu numai câteva monede amărâte primite ca rest de la pâine, cafea sau prosport... Totul!...

- care arde cu pasiune, care încălzeşte cu focul inimii şi pe alţii secătuiţi de gerul ateismului, materialismului, postmodernismului, păcatului...

pentru care Domnul nu e o alternativă la alte programe sau plictiseală, nu e Un Dumnezeu oarecare, ci e Domnul Dumnezeu Atotputernic, numărul 1, Cel mai de preţ, Cel mai iubit, Cel mai dorit, Domnul Oştirilor...

care arde de nerăbdare să slujească, să oblige conducătorii la ore suplimentare, la prelungirea timpului alocat părtăşiei, să pună în încurcătură pe cei care conduc programele datorită numărului mare de cereri pentru contribuţie în programul bisericii, care are un foc nestins pentru evenghelizare acasă, la locul de muncă, care nu-şi poate stinge focul misionar din inimă...

care să poată ierta pe cei care greşesc fie intenţionat, fie din neatenţie de bună voie, fără să-i forţeze nimeni sau să-i cheme la comitet pentru a face pasul împăcării, să nu-i dea afară pe cei care au nevoie de ajutor sau au alunecat şi strigă după ajutor...

care gândeşte matur, ia decizii înţelepte întotdeauna ţinând cont de Voia lui Dumnezeu, care leapădă copilăriile, naivităţile, gogoşile vândute de unul sau altul...

Mda, ce ziceţi? Chiar sunt visător, nu?... Sincer, aş dori să nu mă trezesc din visul acesta niciodată!

Aşa aş vrea să arate Biserica lui Christos din România, aşa aş vrea să fie comunităţile în care ne adunăm să ne închinăm şi să avem părtăşie. Prieteni e timpul să „punem Foc (n.a. Duhul Sfânt)” în comunităţile noastre, să facem totul cu patos, cu inimă, cu foc, ca Biserica să îşi împlinească scopul şi să fie relevantă societăţii!

...Noapte bună!... Vise plăcute!

sâmbătă, 24 octombrie 2009

Definiţii!

1. Dragostea!

Ce înseamnă dragostea?... e mai mult ca o întrebare ...

Sau?..

Nu poţi răspunde aşa uşor şi nici definitiv

Dragostea există pur şi simplu!

Ciudat lucru! Când crezi că o înţelegi mai bine...

Atunci nu şti nimic... parcă dispare când crezi că o stăpâneşti.

Nu e ceva ce-ţi aparţine ... e CINEVA! Cunoaşte-L.

Dragostea!... copilul ar numi-o: mamă...

.... îndrăgostitul: inimă...

.... avarul ar numi-o: avere...

.... sau ipocritul sigur ar striga-o: mască!

Şi credinciosul Dumnezeu!

Ce este dragostea?... eu vreau să te las pe tine

Să spui, să te gândeşti... dar nu uita ca s-o trăieşti!!!

miercuri, 21 octombrie 2009

Era şi timpul...

După multe frământări şi multe amânări...iata-mă-s şi eu pe blogg! Mi-a spus cineva că dacă nu sunt pe blogg nu exist, deci pentru că vreau să exist, să trăiesc voi pune la dispoziţia celor interesaţi tot ce Dumnezeu mi-a dat...poate numai un "BLID CU LINTE", dar sper folositor ca să stâmpere setea şi foamea de cunoaştere a unora dintre căutătorii de Cer!...Silviu R. Cornea