joi, 11 august 2011

PROSTIA RIDICATĂ LA RANGUL DE VIRTUTE!


Sunt doar două lucruri infinite: universul și prostia umană, însă asupra primului lucru nu sunt atât de sigur!” (Albert Einstein)


Pe zi ce trece sunt martorul unei degradări rapide în toate domeniile. Personal nu văd un domeniu care să se poată lăuda cu ceva…cu durere scriu, nici chiar cel religios! Se pare că asemenea catârului ne înțepenim în niște forme și norme și nu vrem să învățăm nimic din greșelile altora și nici să avansăm în spre mai bine. Perpetuăm aceleași învățături eronate, ne învărtim în același cerc vicios pe care l-am condamnat la alții, promovăm în continuare pe cei insipizi, incolori și inodori, ne arătăm puterea prin strigăte, pumni în masă și manipulări cusute cu ață albă! Dar cel mai mare rău pe care ni-l facem, ceva egal cu autodistrugerea, e că ne ținem departe de cultură și CARTE. Prin carte înțeleg atât Sfânta Scriptură cât și alte n volume lăsate să ne deschidă ușa obscurității spre un larg al cunoașterii care să ne înțelepțească.

Fără carte nu ai parte, ne spuneau mai marii pe când eram abia de-o șchioapă înfipt bine în uniforma comunistă cu gulerul țapăn în prima bancă a școlii generale de pe str. Vulturilor! Mă și surprinzător, eu am băgat la cap! Prostia de aici se trage – de la fuga de litere, de cuvinte și idei. Păi de unde minte? De pe site-uri de cancan, de la emisiuni televizate de 2 bani în care apar personaje care bubuie de ridicol și prostie, de la manele și filme de mână a cinșpea’, de unde? Un semidoct pentru care Dostoievski e un mare anonim, ceva egal cu idiotul, teatrul un loc pentru moși și plictisiți, cartea dușmanul cel mai perfid, îmi spunea că prostia nu e păcat, și chiar făcea uz de ea pe la toate întâlnirile de tineret pe unde își făcea nelipsit apariția…și avea destui adepți…un tip mai cu minte era din păcate, tocilar! Am rămas interzis! Păi bine, așa se explică tona de materie de genul care tronează prin comunitățile noastre! Ei, vai săracele minți odihnite! Crede și nu cerceta e una dintre devizele care guvernează printre acești stimabili. Cum să îți pui întrebări, cum să vrei să te culturalizezi? Ești afurisit și anatemizat direct! Cum să îți permiți să gândești, să ai opinii…noi așa am primit! Nu contează că e greșit, nu contează că nu scrie în Biblie…ei sunt conservatori și restul liberali…și s-a încheiat povestea.

Încă văd discuții despre cipuri, despre mântuire prin batic, spălarea picioarelor și naștere de fii, despre pahar sau păhărele la cină, despre harul care ni se ia, și altele asemenea. Și doare tare când vezi că sunt așa de mulți care refuză să gândească biblic și teologic, care au numai clișee și limbaj de lemn…și cum genul acela de oamenii sunt buni și alții care, repet, vor mai mult, sunt evitați și îndepărtați. Eu zic că societatea nu trebuie să fie etalon pentru viața spirituală a Bisericii! Destul vedem prostie pe ecrane și considerați adevărați eroi și conducători cei care nu fac nimic altceva decât să respire și să se vânture pe la TV cu scandaluri, aventuri, divorțuri și multă multă prostie… Nu vreau să mai văd peisajul acesta bacovian prin comunitățile în care ajung!

Un om cu minte nu va închide gura niciodată când trebuie să vorbească, un om cu minte va ști să fie întotdeauna politicos cu toată lumea, și pe blog și în discuții contradictorii, un om cu minte va evita bârfa, scandalurile și promovarea pe ridicol și penibil, un om cu minte va căuta întotdeauna adevărul și nu rating-ul, un om cu minte va iubii studiul și nu învățăturile siropoase și otv-iste pe care le vând așa numiții predicatori de suflet, un om cu minte va ști să discearnă între bădăran, tupeist și caracter, un om cu minte va ține întodeauna cont de virtuți și principii. Sper că nu e o specie pe cale de dispariție!

Ce e de făcut? Mâna pe CARTE, genunchiul jos, eliberare de tradiții și învățături false și preconcepute și construirea unui drum luminos al minții și cunoașterii! Pocăința de altfel are de-a face cu MINTEA – e o chestiune a minții, e schimbarea minții care nu se mai ghidează după etalonul lumii fără Dumnezeu, ci după cuvintele dădătoare de viață ale Voii Divine care e bună, plăcută și desăvârșită!