Imi place mult tenisul de camp, sportul nobil pentru caracterele frumoase si pline de fairplay, sportul regulilor, al oamenilor educati si al bunului simt. In mod normal am si un jucator favorit - Roger Federer! Dupa mult timp, am ramas pana la aceasta ora tarzie sa urmaresc o semifinala de a lui in compania lui Nadal la Miami...mai bine dormeam! Pur si simplu am vazut un Federer blazat, marcat, lipsit de pofta si placerea jocului si a victoriei in fata unui veritabil matador care arunca fulgere din racheta manuita perfect cu mana stanga...degeaba, nu imi place spaniolul si pace!
M-a dezamagit teribil marele FedEx...mingi cu rama, greseli imense nefortate si un sec 6-3, 6-2. Ce m-a suparat mai mult a fost atitudinea: abia astepta parca finalul, parca ii e o povara sa mai joace...mai bine te-ai lasa prietene! Nu stiu cum pot unii oameni care au fost odata nr. 1 sa accepte ideea de a nu mai fi cel mai bun! Eu daca as fi? De mult ma uitam la TV sau din tribuna la altii.
Asta e gafa multor oameni foarte buni - nu stiu cand sa se opreasca. Si multi cunosc din astia in toate domeniile laice si bisericesti. Renuntati, pastrati imaginea placuta a vremurilor frumoase, eliberati-va de ridicol. Na, multumita lui, nu mai am pentru ce urmari tenisul. Nu imi mai place nici un jucator! Asa am patit si dupa moartea lui Senna...nu am mai urmarit F1 cap coada nici o cursa de atunci...
"Multumesc" maestro! Voi ramane cu amintirea multor meciuri si lovituri frumoase din trecut. Prefer imaginea aceea, decat cea de la Miami.
subscriu... :)
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere