Sâmbăta între leneveală, ieşire prin oraş, românia vs. ucraina, eurovision şi pregătirea pentru duminică...

Azi trebuia să merg la Moldova Nouă pentru o lecţie Veritas...s-a amânat aşa că am rămas acasă! Numai bine. Uneori sunt extrem de bine venite zilele de puţină "leneveală" acasă cu Cam şi micuţul Ayan. Nu se face nimic într-o zi ca asta - parcă şi să gândeşti e prea mult! Oare aşa s-o petrece Sabatul? A rupt direcţia în care se ducea ziua vizita unor prieteni care aveau chef de "ieşeală"...ne-am executat şi noi! Pe când am ajuns acasă România era deja condusă de Ucraina cu 1-o...s-a terminat aşa cum mă aşteptam: 3-2 pentru vecini. E tris că şi eu sunt din aceeaşi plămădeală, fără mentalitate de luptători, fără ambiţie...noi românii niciodată nu am excelat la asta. Mai rămâne să văd pe ce loc ne calificăm la Eurovision. România intră în concurs pe poziţia 19. Parcă văd că iar o să găsim scuze pentru locul slab: ba că nu au votat căpşunarii şi constructorii de prin Europa, ba că suntem ţară prea mică, ba că...dar niciodată noi nu suntem de vină...

Mda, cam asta a fost "filmul" zilei de sâmbătă 29 05 2010, zi în care am înţeles că e şi ziua lu' Pustan - la mulţi ani pastore Pustan!

Urmează pregătirea pentru mâine: Un prieten bun de al meu v-a oficia un botez în apă în una din bisericile din Timişoara. Sunt mândru de tine, prietene! Domnul să fie cu tine şi să te însoţească în tot ce faci. Eu pe de altă parte, trebuie să plec la Oradea, biserica Betel pentru a predica acolo la programul de seară.

Să mergeţi mâine la Biserică!

Jurnal de călătorie...

BERGAMO

E cred a treia vizită în Italia, la Bergamo. Am acolo un prieten bun din copilărie...şi încet-încet am reuşit să mai adun şi alţi amici. Domnul să fie cu voi prieteni! Am participat la o conferiţă de tineret, în staţiunea montană Resegone, vineri - sâmbătă şi duminică unde împreună cu Dani B. am vorbit despre Adevărata Identitate. Au participat aproximativ 200 de tineri din mai multe zone ale Italiei, şi Adi Galiger cu echipa lui de închinare. A fost un timp frumos şi o atmosferă spirituală deosebită! Dumnezeu a vorbit oamenilor şi unii au hotărât să nu mai se ascundă de Dumnezeu, ci i-au ieşit în întâmpinare cu hotărâri noi şi decizii de schimbare a modului de viaţă.

Am mâncat în 3 zile la paste, cât pentru 1 an de zile în România...au fost bune! Am reuşit să vorbesc cu prieteni vechi - Bebe, Iulian şi Andrada, Bebe (el e din Timişoara) şi soţia lui, Dani (care a tot vrut să mă "răpească" pentru nişte plimbări extreme prin Italia! Dani, data viitoare...), Iordache şi Rodi (mulţumesc pentru găzduire şi timpul bun de părtăşie pe care l-am avut), Mişa şi Estera, Radu şi soţia lui, Ruben şi soţia lui, şi mulţi alţii - dar şi cu câţiva noi, în special cu Miron şi Maria (sunt bucuros că v-am întâlnit).

Am revenit în ţară foarte obosit! Am avut parte de puţin somn! Revederea cu Cristi şi Carmen, discuţiile şi planurile au fost mult, mult mai importante ca somnul...Mission Accomplished... nu ştiu cum se spune asta în Italiană, dar nu-i nimic...

Păcat că în Timişoara plouă!

R. I. P. prietene Nicu...

...abia îmi stăvilesc lacrimile să nu inunde tastatura. De obicei nu plâng uşor, dar de azi noapte când am aflat, m-a copleşit o tristeţe cumplită! Am pierdut un PRIETEN. Într-un groaznic accident de maşină ieri seară, 12 mai 2010, Nicu Iliesi şi 2 dintre cei 4 copii ai lui, au parcurs ultimul drum pe pământul acesta! Acum sunt cu îngerii şi Domnul...

Parcă nu îmi vine să cred...săptămâna aceasta voiam să îi dau un telefon să văd ce face şi să îi mai cer nişte sfaturi... nu am mai apucat.

L-am cunoscut pe Nicu prima dată în Tabăra "Christos pentru România", era vocea care impunea disciplina. Apoi după terminarea ITP-ului, am avut harul să fiu coleg cu el la Şcoala Biblică. M-a impresionat întotdeauna optimismul lui, buna dispoziţie şi căldura sufletească cu care mă întâmpina lunea când ne vedeam la cursuri...şi normal întotdeauna nelipsitele lui VERSURI. Chiar avea talent...nu ştiu dacă a mai apucat să publice ceva...

Am colaborat bine cu el în slujire. Întotdeauna am apreciat integritatea lui şi spiritul gata se sacrificiu. Valea Mureşului a pierdut un pilon important. Nu voi uita niciodată încurajările lui, sfaturile lui şi nici săptămâna în care am slujit împreună la o tabăra de tineret în Italia.

Lumea e mult mai săracă acum fără tine Omule a lui Dumnezeu...

Jurnal de călătorie...

POIANA MARE!

După o perioadă de absenţă, am revenit în spaţiu virtual. Lipsa internetului, cât şi a dispoziţiei pentru scris m-a făcut să absentez...

De o săptămână m-am întors de la prima mea experienţă numită Oltenia. Nu-i uşor...atât pot să zic. Merită mai multă apreciere cei care au ales să slujească Domnului acolo. Am parcurs împreună cu fraţii de acolo modulul II din cursul Veritas. O săptămână am stat printre cei de acolo. Proiectul de acolo e îndrăzneţ, o clădire de închinare frumoasă în construcţie, planuri de evanghelizare.

Împreună cu Mişu am meditat săptămâna de acolo la slujire, chemare...a fost un timp bun de reflecţie. Nu ştiu când voi reveni acolo...