Cred că am început de mai multe ori așa articole, dar, trebuie să o spun
din nou și mai apăsat – ciudate vremuri trăim, superficială generație, bolnavă!
Virtualul ne-a tâmpit de-a binelea! Simțim
nevoia bolnavă să ne expunem, un soi de ”exhibiționism”, tot ce facem și suntem
trebuie scos, afișat în spațiul public. Ni se pare că nu avem valoare, că nu
existăm, că suntem prea mediocrii! Generația aceasta are grave probleme de
identitate și stimă de sine!
Am văzut, până nu am tot dat afară din listă, cum arată dormitoarele,
băile, cabinele de probă, tapițeriile, lenjeriile de pat, cadourile pe care le
primesc unii și alții. De ce? De ce să spui la mulți ani celui de lângă tine pe
net? Pentru like-uri? Să prezinți lumii cum ști să scrii de frumos și ce mult
vă iubiți - și poate realitatea e total alta? De ce să vedem noi tot ce vă cumpărați unul la altul,
începând de la chiloți și terminând cu poșete, obligatoriu cu firma și eticheta
la vedere? Și asta ca să moară ”dușmanii” de ciudă că tu ai, și ea/el nu! Că uite
ce bine te-ai măritat tu, că uite ce ”moș tânăr” atent ți-ai făcut rost! De ce
ne interesează pe noi mașinile voastre, cum vă probați hainele în cabinele de
probă, cum vă stă în pijamale la toată familia?
Am uitat să păstrăm lucruri pentru noi! Totul e public, totul trebuie
expus. Nu mai avem nimic al nostru, al dormitorului nostru, al familiei noastre!
Pe vremuri dormitorul unei familii era sfânt! Nu se intra acolo, nimeni nu se
băga, casa era spațiul de liniște și fericire al familiei. Acum? Dacă nu vedem toți
cum sunt pereții, dulapurile, cum doarme el și ea în pat, cum arată somnoroși
dimineața, nu are rost să ai dormitor și familie! Pentru ce dacă nu vede
nimeni? Ce rost are să investești dacă nu postezi! Reality Show-uri pe gratis
every day, cum zice rusu’. Auzi există și o piesă cu milioane de like-uri:
”le-am spus și fetelor”!... Pe bune?... O tinerică
vorbește despre intimitatea ei cu altele! Lucruri numai pentru ea sunt expuse
și dezbătute într-un mod superficial cu toată lumea. Mă întreb oare cum s-o
simți băiatul ăla știind că e analizat gest cu gest de niște minți
odihnite?...eu nu aș vrea așa viață!
Nu de puține ori am asistat la întâlniri între persoane care deși nu se
cunoșteau, știau totul una despre cealaltă – de pe facebook! Câte camere are
casa, cum doarme soțul, ce mănâncă copiii, unde își păstrează florile în
dormitor primite de la soț, ce culoare are lenjeria de pe pat etc. Aceasta era
replica: ”poate nu ne cunoaștem, dar eu știu totul despre tine”!
Deci, unii nu trăiesc dacă
nu arată, iar alții, trăiesc ore în șir zilnic, viețile celor ce le expun pe
net. Și uite cum toată lumea e mulțumită!
Hai să învățăm să trăim pentru noi și să ne bucurăm de viață! Să postăm
lucruri care să aducă bucurie, imagini frumoase, încurajatoare, să susținem și
să ne mobilizăm pentru ce merită, să aducem un plus prin tot ce facem. Noi avem
valoare indiferent de numărul de prieteni sau de numărul de like-uri primite. Noi
nu trăim pentru alții, așa că hai să trăim frumos! Să lăsăm familia și casa pentru
noi și ale noastre. Căci nu e competiție, și nici nu se dau premii pentru cea
mai cea...sau cel mai cel...totul e numai în capul unora!
Sănătate!
