Portrete dintr-un album cu poze!

http://speranta-tm.ro/arhiva.php

și aici accesați din arhivă 29 aprilie 2012 - programul de duminică după-masa...

Păreri la ceas răcoros de seară!

Am fost un picuț - un picuț, așa cum zice Ayan, ocupat zilele acestea încât nu am apucat să scriu nimic despre subiectele actuale din media noastră cea de toate zilele. Și, acum, în plină dezbatere despre gestul regretabil al domnului Bombonel, mă abțin de la orice comentariu. De ce? Pentru că indiferent de motivație, e o situație care nu trebuie arătată cu degetul! E vinovat omul, nimic de zis, nu am fost fanul lui niciodată, dar mi se pare totuși prea mult atitudinile sarcastice ale unora, bucuriile altora, zâmbetele și chicotelile opoziției...părerea mea!

Mi-am umplut, în schimb, mintea zilele acestea cu o radiografiere a Bisericii Primare: strategii, modalități de dezvoltare, principii de conducere versus Biserica Mileniului III. Și am ajuns și la o concluzie - suntem departe frate de ceea ce e în sensul biblic o Biserică! Avem de toate noi azi, dar numai ce trebuie nu! Suntem plini de strategii, sondaje peste sondaje, staff-uri și bord-uri de conducere, ședințe peste ședințe, programe de leadership, acces la comunicare non-stop, libertate, potențial uman și financiar, (nici una dintre acestea nefiind de condamnat sau în plus) și cu toate acestea batem pasul pe loc, ba mai mult sunt comunități care se luptă efectiv pentru supraviețuire, altele care au adormit de mult, iar altele care taie bilete la muzeele trecutului glorios. Am pierdut dependența de Duhul Sfânt! Aici era secretul Bisericii Primare. Forța care stătea în spatele succesului lor în condiții dramatice a fost călăuzirea și suportul Duhului. Prigoană din partea iudeilor și romanilor, nici un aliat, probleme interne - nemulțumiri, certuri pe ajutoare, minciuni și grandomanii, conflicte teologice - luptă permanentă și totuși Biserica merge biruitoare înainte. 

P.S. 

Subiectul rămâne deschis - ce credeți voi că lipsește Bisericii mileniului III? Ce anume trebuie reparat ca să arătăm asemenea Bisericii de succes prezentată în cartea Faptele Apostolilor?

Căldură mare, mon cher!

Se pare că această vreme a încins creierele multor români în aceste zile: plagiat vs neplagiat, pdl vs altă formațiune politică, certuri de tot felul și puțin fotbal pe TVR după mega scandal...chiar că nu îți vine să dormi vara! Nici nu ai cum... Deja mi-e dor de căldura italiană, dar măcar liniștită! Am avut bucuria să revăd prietenii buni din Bergamo pentru 3 zile împreună cu Cam! Activități legate de predare, dar și timp pentru plimbare și ”prăjit” la soare...duminică spre seară parcă eram rotisat! 

Acasă am dat din nou peste aceleași și mereu aceleași îndeletniciri...Cu durere observ că nu prea pot găsi pe spațiul virtual discuții pozitive, articole de încurajare sau dezbatere cu folos. Și azi ”peretele” meu era plin de mâzgăleli fără rost. Le-am pus pe toate pe seama căldurii și a lipsei de somn. Sau? Oare așa va fi toată vara?

Cel puțin mă voi bucura de umbra nucului bătrân din curte și de râsul plin de vitalitate al fiului meu. Cu ajutorul lor trec peste astea, sperând ca răcoarea toamnei să aducă și limpezire de minte începând cu alegerile din toamnă... 

Încă puțin și încep activitățile spirituale de vară - taberele de tineret. Merg și eu în vreo 2 până acum. Am speranța și dorința ca tinerii să vină ”răcoriți” de acolo în minte și spirit ca Biserica să poată fi binecuvântată și de aportul lor. În rest? Zile răcoroase și...somn ușor!

Supărări pe Facebook!

Mda, sunt unul dintre cei care folosesc destul de des facebook-ul din mai multe motive. Personal îl găsesc util și un aliat pentru diversele proiecte pe care le am. Dar nu de puține ori mă apucă și nervii atunci când nu știu cu cine stau de vorbă pe facebook! Să explic: am extrem de mulți prieteni căsătoriți sau în curs care își construiesc adrese comune - Ionescu Maria și Gheorghe! Na, când e să vorbești nu ști cu cine vorbești, când adresezi o urare nu ști cui o adresezi, etc...

Inițial ar părea o dovadă de iubire publică, dar personal mă îndoiesc. Cred că e mai mult o scuză pentru gelozii sau neîncrederi, sau pur și simplu pentru lenea unora de a-și manageria propriul cont! Nu știu dar mă deranjează profund chestia...și cum nu am ce schimba prea multe, scriu... Cred în familie ca întreg, că trebuie să primeze binele cuplului și toate deciziile trebuiesc să țintească spre binele casei, dar cred că și indivizii care compun familia au dreptul la activități diferite, la o anumită libertate personală! În familie nu trebuie să existe secrete, lucruri nespuse, ci sinceritate și încredere reciprocă. Nici o parte din cuplu nu ar trebuie să aibă stres inutil și îndoieli...

Aștept părerile voastre, dar eu zic că nu având totul în comun e dovada supremă de cuplu ”sudat”, sau?

REVEDERE!

        A trecut nici mai mult nici mai puțin, decât jumătate de an și nu am mai postat nimic pe blog...oboseală, lipsă de inspirație, drumuri lungi, frământări, de toate...au făcut să las puțin blogul din lista priorităților. Unii îi cântau deja prohodul, nu e cazul, deși muncesc la o carte pe care doresc să o scriu, tot voi mai ”găti” ceva linte pentru prea aleșii vizitatori! E plină lumea și netul de subiecte pentru scris așa că nu mă voi opri din măzgălit.