...Şi totuşi caracatiţa a avut dreptate!!!!!????

Aşa vor începe parcă văd, cele mai multe ştiri mâine...

Olanda pierde campionatul mondial în favoarea Spaniei. O caracatiţomanie se pare că s-a instaurat iar în lume. Disperarea după misticism, paranormal zguduie tot mai tare lumea cretină, aşa numită, creştină.

După flăcări mov am trăit să văd încă o nebunie: o caracatiţă clarvăzătoare pe nume Paul a ghicit toate rezultatele meciurilor de la campionatul mondial din Africa de Sud. Ciudate vremuri trăim... Oamenii au mari probleme... Pe unul din site-urile din ţară am citit o ştire de genul "râsul-plânsul" - caractiţa Paul e on-line şi poţi să îi trimiţi problemele, întrebările şi vei primi răspuns! Îs curios, oare o fi fost şi pocăiţi care să fi trimis vreun mesaj?

Lumea merge din rău în mai rău... nu mai e nimic bun la care să ma aştept aici pe pământ! Nu-mi rămâne decât să strig şi eu împreună cu Duhul "Vino Doamne Isuse!".

Reflecţii la 31 de ani...

Un prieten mă întreba marţi, cum mă simt la 31 de ani... i-am răspuns că nu mă simt! Nu cred în simţăminte aduse în fiinţă de scurgerea nemiloasă a timpului. Am citit pe facebook un titlul interesant care parcă se potriveşte la aniversări: "Noi ucidem timpul...dar el ne îngroapă!". Cam

asta e realitatea. Cu fiecare an ce trece văd tot mai clar veşnicia în culori. Sunt recunoscător Cerului pentru acest har de a vedea mai mult decât alb-negru.

În rest...părul nefolositor şi grăbit face loc tot mai mult minunatei frunţi eminesciene, băieţelul îmi creşte şi e tot mai deştept, soţia se face pe zi ce trece mai frumoasă, gânduri vin şi se duc cu o viteză teribilă şi o frecvenţă identică raidurilor date de tinerii pocăiţi duminica seara "pe centrul" Timişorii la "peşti", vara continuă aceeaşi epuizare de forţe constantă prin căldurile toride, tabăra din Casa de Piatră bate la uşă grăbită, apoi pentru prima dată mă aşteaptă câteva zile de Spania (sper măcar să ia campionatul mondial să profit şi eu de o atmosferă bună şi relaxantă), slujba mea s-a dus şi ea la odihnă până prin septembrie, nici ea nu e prietenă cu soarele, căldura şi marea, casa ne i-e în renovare de ceva vreme motiv, pentru care pe blog nu a mai avut cine posta, a încercat Ayan dar l-a certat maică-sa...stimă şi virtute!

P.S. Anul acesta îmi serbez ziua de naştere prin muncă! Trăiască România Mare!