Au mințit poporul...cu televizorul!

Incredibil ce sentimentali și manipulabili suntem noi românii!

Rezolvăm totul spontan, uneori irațional, se aprinde repede sângele nostru daco-roman, aruncăm cu cuvinte ușor...

Clubul Colectiv funcționează de 2 ani în București! De ce nu a cerut nimeni demisia guvernului pentru că nu erau norme PSI din 2013? De ce nici un bărbos incoerent nu a apărut atunci la lansarea localului să afurisească, să strige, să scoată oameni în stradă că se deschisese un local fără autorizații? Au băut, s-au distrat, au făcut toate astea fără nici o jenă și fără nici un sentiment civic și revoluționar, chiar dacă plăteau enorm pentru o seară, chiar dacă stăteau în picioare toată noaptea, chiar dacă nu erau ”safe”...și ar fi continuat așa muuult și bine...

S-a întâmplat nenorocirea de vineri seara...și dintr-o dată și-au adus iar aminte unii de clasa politică! 23. 000 de bucureșteni după unele statistici au ieșit ieri noapte, 3 noiembrie 2015, în stradă să ceară demisii...multe demisii... De ce doar acum? De ce nu ne asumăm și noi, bărboși sau nebărboși, vina că am ajuns aici? Cum? Simplu: fie că i-am votat pe cei care ne conduc, fie că am stat prin colective și nu ne-am dus la vot... Acum, nici usturoi nu am mâncat, nici gura nu ne miroase!

Da, conducerea actuală a depășit de mult orice bun simț și demnitate... Ar trebui de mult să lase pe alții, nu doar pentru ce s-a întâmplat vineri, ci pentru tot ce se întâmplă acum în toată țara... Dar să apară șeful statului să pretindă că decesul acelor oameni a făcut guvernul să pice, domne’ e prea mult... Se strigă, se urlă, se cer demisii și după ce unii și-au dat demisia... Oamenii s-au apucat să găsească Biserica vinovată...anormal... Iar se confiscă ieșeala în stradă de interese meschine...

Pe mine mă interesează mai mult ce urmează după demisii, cine vine, ce se schimbă, ce se face...

Știu că doare să pierzi pe cineva drag, înțeleg sau încerc să înțeleg durerea celor care trec prin suferință, dar totuși, până la eroi și îngeri e cale lungă... NU doar cei din colectiv înseamnă România! #suntemcolectiv...așa au ieșit în stradă oamenii! Ăsta era motto-ul... Nu, eu nu sunt #colectiv! Nu mă reprezintă nișa de acolo, nu sunt de acord cu stilul acela de viață și nici de muzică...nu pot ieși în stradă pentru o chestie ușor sentimentală și negândită...

Așa că voi sta în casă...vreau și eu schimbare...da, hai să ne schimbăm mai bine cu toții, și așa pe rând, unul după altul...

Black Friday made în România!

S-a întâmplat în noaptea de 30 octombrie 2015...și nu vorbesc de reduceri...

Mi-e greu să vorbesc, așa că mai bine scriu...

Nu am scris până acum, pentru că am vrut să fiu limpede, să citesc, să ascult, să aflu cât mai multe detalii. Nu mai sunt copilul care vorbea înainte să gândească, care arunca cuvinte cu și fără sens...

Oricare ar fi părerile și opiniile, vineri noapte s-a întâmplat o tragedie de mari proporții!

Ajunge o bâtă la un car de oale...

Nu știu cum facem noi evanghelicii că apărem taman când nu trebuie și spunem de obicei taman ce nu are sens...

Toți, printre care și eu, suntem probabil ispitiți sau am fost ispitiți să analizăm ceea ce s-a întâmplat într-un mod acid și poate agresiv...dar cred că acum e cazul să fim decenți, moderați și să arătăm multă compasiune pentru cei care sunt în viață și pentru cei care au pierdut părinți, soți, copii sau prieteni!

Căutarea de vinovați, poate nu pe noi ”spectatorii” ar trebui să ne preocupe, arătatul cu degetul nu e ceea ce trebuie să ne caracterizeze acum în ceasul suferințelor.

Poate, dacă am fi înțeles mai de mult că treaba noastră a bisericoșilor e în stradă, în locurile unde e mare nevoie de noi, am fi putut face mai mult și din timp. Acum nu ajută pe nimeni să aruncăm vorbe, să facem acuzații, să cităm sau să share-uim fanatici sau sectanți, indiferent cum i-ar chema...

Isus a iubit oamenii...nu cei sănătoși au nevoie de doctor...da nu putem fi de acord cu stiluri de viață nescripturale...dar hai să învățăm pe oameni, să iubim pe oameni, să căutăm pe oameni, și apoi putem cere...

Avem multe de învățat din ceea ce s-a întâmplat vineri, toți:

-       - și evanghelicii

-       - și nebisericoșii

-       - și politicienii

-       - și patronii

-       - și media

-       - și părinții

-       - și tinerii

-       - și ”artiștii”

-       - și bisericile

...toată lumea...

Sper să nu picăm examenul ca să nu venim la restanțe...

2 evenimente la care am participat în week-end!

Am avut plăcerea să particip la 2 evenimente deosebite:

1.  În premieră pentru județul Timiș, sâmbătă 31 octombrie 2015, s-a organizat Conferința de Tineret Județeană a tinerilor penticostali! Au participat aproximativ 2 000 de tineri! Unul dintre prietenii mei organizatori, Adi, era cel mai optimist când afirma 1 500 de participanți! Și pentru el a fost o surpriză numărul, ca și pentru mulți sceptici. Ce înseamnă acest număr? Am câteva gânduri:

- județul nostru are mult potențial

- tinerii au nevoie de evenimente la care să participe, să fie parte, să lege relații, să-L găsească pe Dumnezeu

- e nevoie grabnică de a pune pe picioare un program de ajutor pentru lideri de tineret în județ și nu numai, o mare mulțime de tineri au ieșit să ceară ajutor în rugăciune! Au nevoie să fie asistați, mentorați.

Acest eveniment e doar începutul unor serii multe de evenimente și proiecte. Așa să ne ajute Dumnezeu!

2. Am avut onoarea să predic la Lugoj într-o seară frumoasă alături de cântăreții de la Sing Gloria! Superbe voci, frumoase melodii și un dirijor cu o carismă aparte - e canadian! Cu toate dificultățile pe care organizatorii le-au întâmpinat în ultimul moment, a ieșit un eveniment de nota 10. Autoritățile orașului prezente, foarte mulți oameni, atmosferă de calitate, au fost ingredintele unei seri reușite.

Cipofobia!!!!

     Din totdeauna am fost ca oameni, disperați după SENZAȚIONAL! Nu a fost pentru mine nici o mirare că o televiziune dispărută, să-i fie țărâna ușoară, a ajuns rapid printre televiziunile favorite ale oamenilor fără carte și cultură! Oamenii din bisericile noastre nu diferă cu nimic de ceea ce se întâmplă ”afară”, din nefericire: tot senzaționalul îi mână, tot spectaculosul îi mișcă...pe o bună parte din ei! Vorbeam cu o parte din conducerea unei comunități dintr-o anumită țară europeană despre slujba mea în cadrul Colegiului Biblic Veritas, și zic ei, ”am avea și noi nevoie de studiu, dar majoritatea de la noi vor descoperiri, ceva minuni, ceva mai senzațional...studiul biblic știm și noi”...s-o credeți voi! Pe acest fond, s-a dezvoltat rapid ideea celebrului CIP, și a fobiei din spatele lui, pașaport biometric, carduri, etc., și vorba proverbului, un prost aruncă o piatră în apă și zece înțelepți se chinuie să o scoată!! Am auzit că un cunoscut, vrea să fugă din America în România din cauza cipului, că anumiți lideri spirituali sfătuiesc pe cei din diaspora să își cumpere case cu teren mult în România ca să se retragă acolo și să aibă ce să mănânce când vine cipul!!! E prea mult prieteni. Sunt și pastori care abdică prea ușor de la funcția lor, ca să citez un prieten bun, care dezinformează constant ascultătorii cu informații neprobate, din surse dubioase, și neprobate, și mai ales fac rabat de la interpretarea corectă a Scripturii. NU stimabililor, nu e suficient că exista clipuri pe youtube!

      Biblia menționează despre 666 în cartea Apocalipsei, nu spune nimic despre cip, și altele, dar faptul că nu știu cine a făcut legătura cu mână și frunte a fost destul pentru cei mai mulți să ignore contextul și restul elementelor esențiale. Această carte, e una profetică și simbolică. Trebuie ținut cont de context și specificul ei atunci când decidem dacă analizăm cuvântul literal sau figurativ. Ideea frunții și mâinii acolo, din punctul meu de vedere, trebuie analizată simbolic, figurativ. Diavolul caută să stăpânească mintea, e peste tot scris în Biblie că acolo se dă bătălia, pentru că atunci când mintea e a lui, mâna va face ceea ce dictează mintea! Așa că el va impune un sistem condus de un guvern anticreștin, care va da tot felul de legi împotriva lui Dumnezeu. Nu știu care va fi semnul care îi va separa pe creștini de restul, nici nu contează, eu, pretribulaționist fiind, nici nu cred că Biserica va prinde această perioadă a semnului! Dar semne au mai fost în istorie: pentru creștinii primari tămâia arsă pe altarul împăratului, paharul închinat zeităților, pentru cei din România, semnul crucii...etc. Prieteni, nu semnul contează, ci ceea ce se ascunde în spatele lui!

     Nu vedeți că unii au acceptat deja de acum semnul fiarei? Materialismul, compromisul, minciuna, falsitatea, răutatea...astea ce sunt? Semne clare ale apartenenței! Bine că fugim de cip în România, nu înțeleg de ce, în loc să lucrăm la schimbarea minții și a caracterului, la facerea binelui, acolo în societățile unde Dumnezeu ne-a așezat. V-ați însemnat de mult dacă încă nu sunteți ai lui Christos! Nu mai aveți nevoie de cipuri! 

       Paranteză: cipul nu poate să îți facă nimic, că doar nu suntem roboți din circuite și fire, ca cineva să ne dea restart de la buton sau să ne conducă din tastatură! Motivația contează, dacă vine la pachet cu ceva anti-creștin, anti-Dumnezeu, atunci fugim cât ne țin picioarele. Până nu apare nimic concret, vă recomand să citiți Scriptura, dacă tot aveți timp, faceți studiu constructiv care să ajute la schimbarea gândirii și a perspectivei asupra vieții și valorilor!

Despre câini...și oameni!

Iubesc mult de tot câinii! Dar iubesc oamenii de nu mai pot, infinit mai mult. Așa că sunt dispus să depun, clar și limpede, mai mult efort pentru ei! Am avut câine și o să mai am…dar la ce asist în aceste zile, e prea mult! Admit că un câine are ceva special, că e loial, că e prietenos, că e altfel decât multe animale, dar oameni buni, e CÂINE! Nu înțeleg de ce e diferit, totuși, de mielul sacrificat cu regularitate de Paște, de vițelul drăgălaș consumat cu atâta drag, de pui, și alte vietăți pentru care nimeni nu iese în stradă și nu înființează un ONG!? Lumea asta e înnebunit cu totul! Auzi, să facem referendum pentru maidanezi, să vedem cum putem să salvăm ”sufletele” bieților maidanezi?
Dar de ce nu facem referendum pentru săracii de pe străzi, de ce nu facem centre și locuri unde să adăpostim atâția oameni care mor pe stradă, de ce nu decidem să donăm bani pentru copiii și bătrânii care nu au luxul să mănânce de trei ori pe zi, de ce nu luptăm împotriva avortului așa de tare, de ce nu iese nimeni pe stradă și pe ”sticlă” să înfiereze acest păcat, de ce nu punem filmulețe cu aceste orori pe care la fac unii… A murit un copil de 4 ani, mă gândesc cu groază la asta de când am citit mărturia tatălui despre starea în care era băiețelul, ți și frică să alergi pe străzi seara sau să mergi prin parcuri…și toată vina pentru asta, o purtăm noi oamenii! De ce? Pentru că nu acționăm și nu gândim rațional…animalul acționează după instinct, animalicește. El nu are ce căuta pe stradă!!!! Soluții sunt. Trebuie ca cineva să le vadă și să aplice ce e de făcut.

Nu doresc altceva decât să nu mai văd câini pe stradă! Copiii simt, oamenii au conștiența morții, știu unde se duc, au suflet, animalele și implicit și câini, nu știu nimic, nu au conștiență de nimic, ei mor și gata. Haideți să depunem efort, măcar pe jumătate și să salvăm OAMENII! Și când Omul va fi salvat, va fi bine și pentru câine, vă asigur!

Angajament!

Uneori uităm așa ușor multe din promisiunile pe care le facem! Legământul cu Dumnezeu nu trebuie uitat niciodată! Aseară, 10. 02. 2013, un foarte bun vorbitor mi-a reamintit niște versuri superbe care sumarizează legământul meu cu Dumnezeu!

Ești gata să te angajezi?

Să ard de sete, tot n-aş bea

Din apele stricate

Ce le-ntâlnesc în calea mea

Prin lumea de păcate.

Să mor de foame tot

n-ating

Mâncăruri otrăvite

Spre care ne-ncetat

mă-mping

Păcate şi ispite.

Să mor de frig, nu

mă-ncălzesc

La focuri vinovate

Pe unde slugile pândesc

Iubiri îndurerate.

Să mor în drum, tot n-aş intra

În casa blestemată

Ce ar zdrobi şi-ar ruina

Iubirea mea curată.

Să umblu gol, tot n-am să-mbrac

Ce diavolul-mi întinde

Să zac în şanţ, să mor sărac

Pe Domnul nu-L voi vinde.

Mai bine plâng acum un ceas

Cu Domnu-n părtăşie

Decât fără Cristos rămas

Să plâng o veşnicie.

versuri Traian Dorz.

  

Cancan Creștin!

S-a deschis cutia pandorei!!!! Gata, nu mai avem scăpare - toată murdăria am ajuns să o dezbatem în public cu spectatori... Cancan-ul creștin a fost oficializat! Culmea, tocmai de liderii spirituali la care te așteptai la decență, moderație și căutarea lucrurilor care să aducă câștig în acest spațiu virtual și nu ură, jignire, întărâtare, certuri! Nu construim stimabililor, ci destabilizăm și îndepărtăm!

Am pus pe lipsa curajului și a dorinței de afirmare, ”aruncarea” pe piață a unor subiecte de scandal! Nu voi înțelege niciodată următorul comportament: dacă ai ceva împotriva unui lider, unui cântăreț, unei organizații, de ce nu o/îl poți contacta personal și pe privat? La ce ajută bălăcăreala publică? Ce va mai înțelege distinsul spectator despre virtuțile pe care noi le promovăm, despre predicile pompoase și despre pretențiile de comunitate diferită? Setea de cancan nu va fi stăvilită niciodată, e adânc săpată în noi, iar comentatori și personaje a căror preocupare e doar datul cu părerea, sunt plini în spațiul mai sus amintit, așa că nu ar trebui alimentată această ”poftă”!

Probabil unii mă vor numi frustrat, alții îmi vor spune că nu sunt ”up to date”, că e blogul lor și scriu ce doresc în spațiul personal, nu voi comenta! Eu nu îmi permit să acuz, ci ca un cititor de bloguri, analizez că ne-am îndepărtat de scop, domnilor slujitori! Și ca deținător de blog, m-am analizat pe mine - construiesc sau distrug?

Deszaberi lungi fără sens, postări fără profunzime și care nu conduc la nimic bun! La ce a ajutat ultimele dezbateri apărute pe net? Ce a îmbunătățit în închinare? Cu ce l-au ajutat discuțiile pe un personaj anume, care poate nici nu a citit postarea? Cum mai poate fi credibil un lider care se pretează la așa ceva? Ce s-a schimbat în comportamentul tinerilor care au citit, al necreștinilor care au vizionat de departe păruielile? Cam acestea ar fi câteva întrebări pe care ar trebui să-și le adreseze orice ”postator” pe blog...

În Matei 18:15-20 se arată schița analizei unei greșeli! Nu cred că pasul 1 e să îl spui întregii comunități!

Poate mă înșel, dar cred că vom fi judecați pentru orice cuvânt, nu doar vorbit, ci și SCRIS!

Multă inspirație!